„Da, ne este frică de drăcuşorul COVID!” Mesaj emoţionant al unei doctoriţe, pe frontul anticoronavirus

0
537
Cei care n-o cunosc pot lua vorbele sale drept bravură ieftină. Dar prietenii din Facebook şi cei apropiaţi ştiu că îi pasă enorm de cei de alături, fie ei membri de familie, amici de la distanţă, jurnalişti pe care pariază sau pur şi simplu pacienţi direcţi ori virtuali.
Doctoriţa „Ali Cranta”, aşa cum apare pe pagina sa de socializare, este de o tenacitate rară. Da, nu e „apolitică”. E militant PLUS, niciun secret în asta. Dar nici că are mare importanţă. E pur şi simplu cetăţean viu, într-o ţară ce se încăpăţînează să ţină cu dinţii de trecutul găunos, care ne-a dus din criză în criză.
Doamna doctor pneumolog nu dă note de bună purtare nici colegilor politici, nici adversarilor sau duşmanilor. Dar nici nu tace, şi bine face! Adevărul nu stă la graniţa de partid şi nici nu te face erou, e o datorie de conştiinţă. Aşa cum este şi implicarea pe frontul anticoronavirus, acolo unde ea şi toţi colegii săi de ispravă – majoritatea prea tăcuţi şi asumat modeşti în public – luptă la baionetă precum strămoşii odinioară pe câmpul de război.
Prinşi cu miile de ştiri mai mult sau mai puţin relevante, başca molozul de fake news care ne intoxică minţile şi sufletele, uităm deseori să ne oprim din alergătură şi să tragem aer în piept. Apoi să privim mai atent la cei care nu sunt „lideri” sau „vedete”, dar care sunt eroii noştri anonimi în toate bătăliile vieţii.
Dr. Ali Cranţă este unul dintre ei. E pneumolog, o specializare aur curat în astfel de zile crâncene. Una dintre postările sale vorbeşte de la sine despre cât de umani sunt medicii fără „poziţie” sau mare „funcţie”, care aleg să fie însă cei mai mari „în grad” când se raportează la esenţa meseriei lor: pacientul.
Bătălia cu COVID 19 nu e despre reglări de conturi politice, nici despre tăiat capete pentru a da satisfacţie presei care cere „sânge”, e despre ceva mult mai important: VIAŢA.
Cuvintele doctoriţei noastre, pe care le redăm şi noi mai jos, ne invită să ridică privirea din negura balamucului etern românesc şi să privim fix la cei care merită cu adevărat: la cei care chiar au grijă de noi.
Felicitări, doamnă doctor! Dvs. şi tuturor colegilor din Sănătate, care aţi pus între paranteze gâlceava ieftină şi atacurile exagerate, pentru a rămâne soldaţi credincioşi pe frontul salvării de vieţi. Jurământul lui Hipocrate chiar contează!

Postarea de pe Facebook a doctoriţei Cranta

„Frica şi dorul
Cu siguranţă ne este frică! Frica a făcut parte din munca multora dintre noi, în profesiile avute. Şi este normală. Şi este firească. În medicină, cu atât mai mult cu cât ai viaţa omului în mâna ta. Dacă o socoteală o mai verifici, dacă o mâncare care nu ţi-a iesit bine o mai poţi drege sau arunca, pe OM nu ai cum să-l mai repari dacă greşeşti.

Dr. Ali Cranta

Da, zilele astea am fost acuzată de un avocat celebru că îmi fac de ruşine profesia spunând că „de la groapă nu se mai întoarce nimeni”. Pentru mine nu este o ruşine, este un principiu la care apelez de câte ori viaţa şi sănătatea pacientului sunt mai presus de unele vicii. Când fumezi 2 pachete de ţigări sau când refuzi tratamentul, îl iei după ureche ori nu vrei la spital, atunci apelezi la multe dintre aceste lucruri care nu ne fac onoare, dar salvează vieţi!

Da, nu este frumos nici să baţi pe cineva, dar dacă ţi se face rău în faţa mea, ai două palme reflex, apoi restul manevrelor.
Revin, da, ne este frică, nu că ne infectăm şi că murim, pentru că suntem conştienţi că aşa cum au fost HIV/SIDA, gripa aviară, porcină, etc, etc, aşa vom trăi de acum încolo şi cu COVID-ul! Va face parte din viaţa noastră mai mult decât a dvs. 
Da, ne este frică şi teamă că nu ştim cum apare în faţa noastră drăcuşorul ăsta de COVID: ba cu febră, ba fără febră; ba cu diaree, ba cu tuse, la unii cu infarct, AVC, dureri de picioare, embolie. Dermatite. 
Da, ne este frică pentru că învăţăm din zbor, din mers, şi tratăm şi noi cum tratează cei din alte ţări, ne transmit ce fac ei, cum se manifestă boala la ei şi aplicăm şi noi. Nu sunt studii care să ne arate că medicamentul X sau Y e bun. 
Ştim doar că peste 80% fac forme uşoare sau medii şi se vindecă. 15% ajung la intubare. Şi vreo 3-4% mor. Ca în unele ţări până acum, au murit cam 10-11%, sau în alte ţări – sub 1%, asta ţine de dvs., dacă respectaţi măsurile de precauţie şi nu vă îmbolnăviţi toţi odată. Că nu sunt aparate de ventilat pentru toţi. 
Da, exista dor. Dor de familii, de copii, de prieteni, de rude, de pacienţii noştri şi de consultaţiile de până acum. 
Acum stăm şi aşteptăm inamicul, că nu ştim de unde apare!
Voi staţi în casă!
Da, şi ne este dor de o îmbrăţişare! A copilului, a partenerilor, părinţilor…

Leave a reply