sâmbătă, iulie 4

Criza COVID: Italia şi Spania primesc de la UE cele mai mari fonduri. La mare distanţă, Polonia şi Germania

1
462

Planul Europei de 750 de miliarde de euro, care abia ce a intrat în faza negocierilor dure, are deja doi mari „premianţi”: Italia şi Spania, ţările de pe continent cel mai puternic afectat de pandemia actuală în privinţa numărului de persoane infectate şi de victime.

Economiile numărul 3 şi numărul 4 ca forţă pe continent primesc acum un „spate” puternic din partea Uniunii Europene. Cel puţin aşa arată proiectul planului de salvare propus de Comisia Europeană, care pune la bătaie o sumă imensă, fără precedent, pentru relansarea economică şi „blindarea” sistemelor sanitare naţionale în bătălia cu coronavirusul.

Planul propune un fond de 750 de miliarde de euro pentru recuperarea UE după pandemie, cu 500 de miliarde de euro pentru investiţii şi reforme – transferuri de la bugetul comunitar (şi aceasta este o noutate în sine, la criza de acum 10 ani Grecia a primit ajutor sub formă de credite, dar la pachet cu iertarea de unele datorii) -, plus o sumă suplimentară de 250 de miliarde de euro sub formă de credite.

Aceasta este propunerea pe care Comisia Europeană a prezentat-o ​​astăzi și care ar fi finanțată cu o emisiune de obligaţiuni pe pieţele internaţionale fără precedent, asumată chiar de Comisie, notează El Pais.

Pentru prima dată în istoria UE, ajutoarele de criză vor fi în mare parte sub formă de subvenție, nu doar împrumuturi.

Usula von der Leyen, într-un gest sugestiv despre mărinimia bugetară a Comisiei Europene

Şefa Comisiei, Ursula von der Leyen, se profilează astfel clar în fața unui Parlament European care a acuzat-o de lipsă de ambiție. Dar se deschide o luptă grea între statele membre, Olanda fiind în fruntea celor care refuză transferuri financiare de la bugetul comunitar către ţările din sudul Europei, în special Spania şi Italia.

„Cele mai îndrăznețe măsuri sunt întotdeauna cele mai bune pentru Europa”, a spus Von der Leyen în cadrul prezentării în Parlamentul European a planului său de redresare economică, botezat simbolic ca Next Generation EU (UE a generației următoare).

Potrivit unor surse europene, Spania ar putea primi până la 77, 3 de miliarde de euro din transferuri de la bugetul comunitar și 63,1 de miliarde de euro în împrumuturi, pentru un total de 140,4 miliarde de euro, 11% din PIB-ul național – un ajutor imens.

Ar fi a doua cea mai mare sumă după cele 172,7 de miliarde de euro disponibile pentru Italia. Ținând cont de contribuțiile care trebuie aduse diferitelor mecanisme, ar rezulta un sold net de aproximativ 34 de miliarde de euro, conform calculelor preliminare ale lui Christian Odendahl, de la Centrul de Reformă Europeană, citat de ziarul El Mundo.

Italia ar avea de primit cel mai mult dintre ţările UE ca sumă absolută – 81,8 miliarde de euro în subvenții și acces la alte 90,9 de miliarde de euro în împrumuturi. Dar, având în vedere că PIB-ul său este mai mare decât al Spaniei, iar contribuțiile sale mai mari, soldul net al transferurilor italiene ar fi de aproximativ 26 de miliarde de euro.

Diferențele dintre cele două țări mediteraneene (cele mai afectate) și restul sunt copleșitoare. Astfel, următoarea țară cu cele mai multe transferuri este Polonia, cu 37,6 de miliarde. Ulterior, Germania (28,8 de miliarde de euro), care totuși nu ar avea nimic din împrumuturi și care este cel mai mare contribuabil net, de fapt, are numere de capital negative la sfârșitul procesului.

Tabelul cu resurse alocate care va fi numit Next Generation EU include în elementul de transfer mijloacele întregii baterii de instrumente care vor fi utilizate. La loc de vârf este așa-numitul React UE, fondul de tranziție echitabil care a fost creat pentru a atenua efectele tranziției la o economie mai ecologică sau la fondurile de Dezvoltare Urbană.

La aceste 750 de miliarde de euro trebuie adăugate cele 540 de miliarde dintr-o triplă resursă de securitate deja aprobată de Eurogrup și Consiliul European și care includ până la 100 de miliarde de euro credite pentru reasigurarea șomajului; împrumuturi de 200 de miliarde de euro prin intermediul Băncii Europene de Investiții; și până la 240 de miliarde de euro de cheltuieli directe și indirecte pentru sănătate, la o rată a dobânzii de 0,115% prin Mecanismul European de Stabilitate (MES).

Liderii de la Roma şi Madrid salută planul UE

Premierul italian Giuseppe Conte a descris drept ”un excelent semnal de la Bruxelles” planul european de relansare în valoare de 750 de miliarde de euro propus de Comisia Europeană pentru combaterea crizei economice provocate de pandemia COVID-19, iniţiativă primită ”pozitiv” şi de guvernul spaniol, la fel de Franţa şi Germania, în timp ce Olanda, una dintre ţările adepte ale rigorii bugetare, consideră că negocierile asupra acestei iniţiative vor lua timp, lucru recunoscut şi de cancelarul german Angela Merkel, potrivit agenţiilor AFP, Reuters şi EFE.

Conform surselor AFP, Italia va fi principalul beneficiar al acestui plan, urmând să primească subvenţii şi credite ce însumează circa 172 de miliarde de euro. ”Aceasta merge cu adevărat în direcţia indicată de Italia. Am fost descrişi drept vizionari pentru că am crezut (în acest plan) de la început”, a reacţionat Giuseppe Conte pe Twitter.

A doua ţară beneficiară a acestui plan este Spania, care va putea obţine subvenţii şi credite în total de circa 140 miliarde de euro. Guvernul spaniol primeşte ”pozitiv” pachetul financiar prezentat de preşedinta Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, care ”cuprinde multe dintre cererile formulate de Spania”, se arată într-un comunicat al guvernului condus de Pedro Sanchez.

Premierul Pedro Sanchez, cu mască

Guvernul condus de Pedro Sanchez doreşte de asemenea ca preşedintele Consiliului European, Charles Michel, să iniţieze consultări pentru convocarea în săptămânile următoare a unui summit european ”care să permită ajungerea la un acord cât mai repede posibil”.

Acesta din urmă a transmis însă că planul va fi discutat la Consiliul European din 18-19 iunie, adăugând că ”totul trebuie făcut pentru a se ajunge la un acord până la vară”.

Emiterea de datorie comună de către Comisia Europeană ar urma să se facă pe o durată de 30 de ani, cu termene de rambursare începând din anul 2028. Conform unor surse din cadrul executivului comunitar, citate de AFP, rambursarea s-ar putea face nu dintr-o creştere a contribuţiilor naţionale, ci din noi surse de venituri, precum taxarea industriilor poluante şi a plasticului nereciclabil sau chiar impozitarea companiilor din sectorul digital.

Pentru a beneficia de sumele prevăzute în acest plan, statele membre ale UE vor trebui să stabilească planuri naţionale care să cuprindă reformele faţă de care se angajează şi care vor trebui validate de Comisia Europeană.

”Este o necesitate urgentă şi excepţională pentru o criză urgentă şi excepţională (…) Să lăsăm la o parte vechile prejudecăţi”’, a cerut Ursula von der Leyen în prezentarea planului în faţa Parlamentului European. ”Trebuie să facem investiţii la o scară fără precedent. Dar o vom face în aşa fel încât viitoarea generaţie a Europei să culeagă mâine beneficiile”, a promis ea.

Germania şi Franţa nu mai iau „crema” bugetului de criză

Comisia Europeană, care prognozează pentru anul în curs o recesiune istorică, cu o scădere a PIB-ului comunitar de 7,4%, a prezentat miercuri şi o nouă propunere privind bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2027, pentru care a propus o sumă de 1.100 de miliarde de euro.

Dar planul executivului comunitar se loveşte de reticenţa câtorva state membre, în principal Olanda, Danemarca, Austria şi Suedia, grupul aşa-numit al ”frugalilor”, care ar fi preferat să susţină economia UE numai prin împrumuturi, şi nu prin subvenţii, aceste state dorind de asemenea reducerea contribuţiilor naţionale la bugetul UE.

Cancelarul german Angela Merkel a avertizat şi ea la o conferinţă de presă că negocierile asupra planului de 750 de miliarde de euro vor fi ”dificile” şi nu se vor încheia până la summitul european din iunie. ”Obiectivul ar trebui să fie să găsim suficient timp în toamnă pentru ca parlamentele naţionale şi Parlamentul European să poată discuta” şi planul să intre în vigoare pe 1 ianuarie 2021, a mai spus Merkel, potrivit Agerpres.

De la începutul crizei provocate de această pandemie Comisia Europeană a aprobat ajutoare de stat în valoare totală de 2.130 de miliarde de euro, aproape jumătate din această sumă reprezentând ajutoare oferite de guvernul de la Berlin companiilor germane.

1 comment

  1. Rammstein 28 mai, 2020 at 10:01 Răspunde

    Cea mai mare cacialma din istorie … nimeni nu vede un ban!!.. totul se face pe proiecte și decontări virtuale, dacă ești un om normal la cap îți pui întrebarea,..de unde atâta bănet peste noapte??.. această sumă e de fapt fondurile europene pe exercițiul financiar 2021-2027,!!..este o nebuloasa acest subiect..cine da și cine ia??.. asta-i problema, țările nordice in nici un caz nu mai sunt dispuse să mărească taxele, Austria , Olanda, nici nu vor să audă de așa ceva..marirea contribuției la acest fond ar însemna creșterea inflației și scăderea nivelului de trai in tarile lor..din start e un proiect mort..sunt țări care vor putea accesa fonduri ca valoare mai mica decât contribuția lor la fondul comun…!! Romania e aproape de nimic , cât dă în șapte ani atâta primește !!!.. comparativ cu Polonia, Ungaria, Bulgaria, Grecia…. asta da coeziune !!..dar să vedem negocierile pe faza de la om la om!! …

Leave a reply