Capitala României, lângă castelul lui Dracula. Idei pentru renașterea națională în vremea COVID 19

0
159

Puțini sunt decidenții de la București care privesc atent spre Târgu-Jiu. Nici măcar faptul că este orașul capodoperelor lui Constantin Brâncuși, titanul sculpturii moderne, nu face din urbea Gorjului un centru de atenție. Dar cu handicapul orașului marginal, Târgu-Jiul se încăpățânează să vorbească țării și lumii românești de pretutindeni. Cum? Propunând idei, dezbateri, dialoguri pe care ”capitaliștii” cu putere de decizie pe Dâmbovița le-ar putea folosi pentru proiecte mari, dacă le pasă cu adevărat de reconstrucție, de planuri, de ce rămâne după ei. ”Dialoguri la poarta Infinitului”, seria de conferințe organizată de mica dar inimoasa Universitate ”Constantin Brâncuși”, poate fi o sursă de inspirație pentru cei interesați să vadă dincolo de agitația distructivă cotidiană.

Constantin Brâncuși

Adrian Gorun, președintele Senatului Universității ”Constantin Brâncuși”, a analizat fenomenul Covid 19, pe care l-a denumit eveniment tip ”Lebăda Neagră”. În intervenția sa la dezbaterile ”Dialoguri la poarta Infinitului”, Gorun a comentat dintr-o perspectivă academică actuala criză coronavirus, propunând soluții de relansare națională tocmai în această perioadă foarte complicată.

În intervenția sa, Gorun a insistat pe ideea mutării capitalei României de la București în centrul țării, dar și pe relansarea satului românesc ca sursă de permanență a spiritului național din care își poate trage seva renașterea țării.

Căci nu întâmplător într-un astfel de loc mic și fără importanță pe hartă – satul Hobița, județul Gorj – s-a născut unul dintre foarte puținii români care avea să cucerească lumea: sculptorul Constantin Brâncuși.

Intervenția prof. univ. dr. Adrian Gorun pe tema renașterii naționale

  • Coronavirusul este un pericol biologic clar. Dar există și un virus al minții cu capacitate de multiplicare imensă. Aici vorbim de miliarde de oameni, nu de milioane câți sunt cei infectați fizic cu Covid 19. Când suntem contaminați mental, lucrurile se complică, pentru că se exacerbează o angoasă. Oamenii sunt contaminați mental. Ce nu știm: de ce a apărut acest virus?
  • Aici apar o mulțime de variante, ceea ce contribuie la angoasă. Mai ales că, după ultimele informații, e posibil ca în China să apară un nou virus de tipul gripei spaniole care a ucis sute de milioane de oameni. Apoi, apariția mutațiilor contribuie și ea la creșterea angoasei amintite. În România avem un deficit de virusologi, deci avem un deficit de interpretare științifică a acestui fenomen.
  • Esențial este că avem de-a face cu un deficit al cunoașterii în cazul fenomenului Covid 19, tip Lebăda Neagră, care vizează incompletitudinea informațiilor și duce la diminuarea predictibilității. Ce caracteristici au aceste evenimente?

Raritatea. Apar pe neașteptate. A apărut Covid 19 pe neașteptate? Este!

Impact extrem, devastator. Este Covid 19 devastator? Este!

Predictibilitate retrospectivă. Adică ne dăm cu părerea și formulăm teorii de natură empirică numai după ce evenimentul se produce

  • Se pierde din vedere că tot ce nu știm poate fi mai important decât ceea ce știm și analizăm situația doar în funcție de ce știm.
  • Care este remediul? Concentrarea asupra a ceea ce nu cunoaștem. Sigur, pare un paradox, mai ales că faptul științific a intrat în patrimoniul cunoașterii. Dar este necesar un nou mod de învățare, pentru că viața este generatoare de multă incertitudine.
  • Atenție, nu ceea ce este obișnuit e relevant, ci ceea ce este neobișnuit. Taleb, în descrierea ”clopotului lui Gaus”, vine și spune că normalul nu spune nimic. dacă adăugăm aici tentația umană în supralicitarea încrederii în ceea ce știm față de ceea ce nu știm se indică platonicitatea.
  • Dar faldul platonic, adică intervalul dintre ceea ce știm și ceea ce nu știm, este unul foarte mare în cazul Covid 19. Este forma de manifestare cea mai gravă.
  • Ce se poate face în România? Este România capabilă să prevină riscurile? Aici contează motive ca geostrategic, economic (care vedem că se prăvale, nu doar în România), administrativ, cultural-educațional. Acesta din urmă contează enorm, pentru că aflăm măsura în care regulile prevalează. Contează de asemenea poluarea, criza democrafică, urbanizarea excesivă, încălzirea globală, globalismul însuși.
  • Dar esențial rămâne faptul că evenimente precum Lebăda Neagră nu pot fi prevenite. Însă pot fi îmblânzite efectele lor. 
  • Ce am aflat în pandemie: ritmul de contaminare este foarte mare.
  • Ce putem face? Avem nevoie de proiecte de națiune, nu de țară! Nu avem nevoie de tot felul de fragmentări, ci de revigorarea națiunii!
  • 1- Reromânizarea României
  • 2- Revalorizarea capitalului social
  • 3- Concentrarea pe valori

Adrian Gorun, președintele senatului Universității ”Constantin Brâncuși”, la conferința ”Dialoguri la poarta Infinitului”

  • Voi insista pe primul punct. Nu îmi aparține termenul, e al lui Mircea Vulcănescu, un titan al gândirii românești care a sfârșit în pușcăriile comuniste pentru vina de a-și fi expus în scris idei geniale. Unirea de la 1 decembrie 1918 nu s-a realizat efectiv în plan spiritual, trebuie dusă până la capăt voința românilor de acum un secol. E nevoie, de exemplu, de refacerea satului românesc. Plus relansarea ratei natalității, pentru că populația e în scădere galopantă și nu poți vorbi de națiune dacă nu ai nașteri.
  • Revenind la Marea Unire, ea trebuie să fie una practică. Nu putem vorbi de unire profundă fără căi de acces dinspre Transilvania spre sudul țării. Acesta este un prejudiciu imens, care poate pune în pericol unitatea națională.
  • Rolul strategic al capitalei a fost lansat de Regina Maria și de inginerul Theodorescu, dar ideii i s-a opus atunci Ionel C. Brătianu, premierul de atunci. A fost o eroare strategică.
  • Ce handicapuri are capitala în București?
  • Orașele din vest, nord-vest au distanță foarte mare spre București. Din nord la București faci și 10-12 ore cu trenul. Cât faci de la Satu Mare la București și cât la Budapesta? Sigur, putem spune că nu are mare importanță. Ba da, are! Pentru că trebuie să atragi fluxul social și uman spre centrul țării, nu să îl împingi spre exterior.
  • O capitală în centrul țării, între munți, protejată ar ajuta enorm în multe aspecte. Inclusiv militar. Bucureștiul e o țintă foarte expusă. Sigur că acum suntem în NATO, dar vedem că lucrurile se schimbă peste noapte… Lebedele Negre… Zona de munți este mai protectoare.
  • Unde ar putea fi așezată? În zona aceea lângă Brașov, Codlea, ori la Bran sau chiar la Târgul . Un oraș de 500.000 de locuitori, de genul Ottawa sau Brasilia, capitale foarte funcționale care nu știrbesc cu nimic din aura unor metropole ca Montreal, Rio de Janeiro ori Sao Paolo.
  • Bucureștiul e și într-o zonă cu mare risc seismic. Ia să vedem, în Țara Bârsei e la fel?
  • Bucureștiul e un risc și pentru că e o mare aglomerare urbană. O capitală de 500.000 de oameni ar fi altceva. Aceste mari aglomerări nu fac decât să expună populația. Sunt riscuri enorme. Iar aceste riscuri se petrec în paralel cu descompunerea satului românesc, care este un loc vital care a asigurat perpetuarea spiritului național prin ceea ce luăm noi în derâdere: țăranul român. Nu s-a investit mai nimic aici, într-o lume vitală evocată de marele Lucian Blaga și alți iluștri înaintați. Ce a contribuit la degradare? Închiderea școlilor, bunăoară. I-au luat pe copii și i-au adus la oraș și apoi le-au închis toate școlile în pandemie. Ce-ar fi însemnat acum, în pandemie, școli chiar și cu 10-12 copii la țară? Enorm! Nu mai vorbim de protejarea în vremea coronavirus. Ia să vedem, unde sunt mai multe cazuri, la oraș sau la sat?
  • Cum putem relansa satul? Prin prime de instalare, de exemplu. Cine vrea să se mute de la oraș la țară, inclusiv românii din Diaspora, să primească o primă de susținere. De unde bani? De la buget, renunțând la risipă. Sunt atât de multe surse de risipă bugetară încât există sume imense care pot fi folosite pentru astfel de proiecte.
  • Astea sunt soluții pe care le propunem noi pe termen scurt pentru relansarea națiunii române. Nu a țării, a națiunii!
  • Nu fac decât să lansez un apel adresat liderilor politici, tuturor celor care pot renunța la propria orbire, astfel încât să  facem față noilor provocări.

Leave a reply