Va supraviețui justiția, după întâlnirea Toader-Klemm?

Întâlnirea de azi a ambasadorului american cu ministrul Justiţiei a durat două ore.

La final, ambasadorul Hans Klemm a spus că discuţia a fost una „fructuoasă şi completă”, despre viziunea ministrului şi responsabilităţile ca ministru.

Klemm a mai afirmat că discuţiile au avut loc „în spirit de cooperare”, fiind un schimb de informaţii şi opinii.

„Abia aştept să lucrez mai departe cu ministrul şi cu Guvernul”, a mai declarat ambasadorul american, precizând că în cursul acestei zile va fi transmisă o declaraţie comună legată de întâlnirea cu ministrul Toader.

Întâlnirea celor doi oficiali a început la ora 8.30, având loc la solicitarea diplomatului american, în contextul în care Ambasada SUA s-a declarat îngrijorată pentru independenţa sistemului judiciar ca urmare a modificărilor propuse de Toader la legile justiţiei, potrivit News.ro.

Ministrul Tudorel Toader a arătat luni, în cadrul unei emisiuni televizate, că se aşteaptă ca diplomatul să-şi motiveze îngrijorarea privind numirea procurorilor şefi din România, tocmai având în vedere că nu a propus modelul american, în care procurorul general este propus de Senatul SUA.

 

Ambasada SUA a arătat că Parteneriatul Strategic dintre Statele Unite ale Americii şi România se bazează pe angajamentul faţă de valorile democratice, buna guvernare şi consolidarea statului de drept întrucât acestea sunt fundamentul pentru creşterea securităţii şi prosperităţii comune.

În opinia Ambasadei SUA, instaurarea fermă a statului de drept are nevoie de un sistem judiciar puternic şi independent, precum şi de procurori independenţi, fără imixtiuni politice.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a prezentat, în 23 august, proiectul de lege privind legile justiţiei, el anunţând modificări semnificative care vizează statutul procurorilor şi judecătorilor, organizarea judiciară şi cea privind Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

Astfel, procurorul general, adjunctul acestuia şi şefii DNA şi DIICOT vor fi numiţi de Secţia pentru procurori a CSM, la propunerea ministrului Justitiei, şi nu a preşedintelui, cum este acum, iar mandatul acestora va fi de 4 ani, şi nu de 3 ani, ca în prezent. Şeful instanţei supreme va fi numit în continuare la propunerea preşedintelui. De asemenea, magistraţii pensionari nu mai pot fi reîncadraţi. O altă modificare vizează înfiinţarea unei a treia direcţii în cadrul Parchetului General, pe lângă DNA şi DIICOT, care va face urmărirea penală în cazul magistraţilor suspectaţi de comiterea unor infracţiuni.

Totodată, soluţiile adoptate de procurori pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale sau netemeinice, potrivit modificărilor anunţate. În actuala lege, procurorul superior poate infirma o soluţie a unui subordonat doar pentru motive de nelegalitate.

Potrivit aceloraşi propuneri, Inspecţia judiciară a CSM va trece la Ministerul Justiţiei. De asemenea, magistraţii pensionari nu mai pot fi reîncadraţi. De asemenea, o altă propunere este ca la Institutul National al Magistraturii (INM) să se prezinte la examen doar candidaţii care au vârsta de peste 30 de ani şi 5 ani experienţă în domeniul juridic.

Propunerile de modificare a legilor justiţiei au provocat critici din partea Ministerului Public, a CSM şi a DIICOT, dar şi din partea preşedintelui Klaus Iohannis, care consideră că ele reprezintă „un atac asupra statului de drept” şi asupra luptei anticorupţie, iar dacă vor fi adoptate vor „anula” eforturile României din ultimii 10 ani.

viewscnt

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You may also like