Va alunga diaspora PSD-ul şi din Oltenia? Cazul Doljului smuls din braţele cuplului Olguţa-Manda arată că, în „20-20”, chiar se poate!

Teleorman, judeţul lui Dragnea şi Dăncilă, i-a adus candidatei PSD cel mai mare scor între cele 5 judeţe unde a luat mai multe voturi decât Iohannis (Giurgiu, plus 3 judeţe din Oltenia – Olt, Gorj şi Mehedinţi). Iată rezultatele finale pe aceste 5 judeţe, singurele din 42 (incluzând Capitala) în care Viorica Dăncilă l-a învins pe Klaus Iohannis.

TELEORMAN

Viorica Dăncilă    59,20%

Klaus Iohannis    40,80%

GIURGIU

Viorica Dăncilă    54,82%

Klaus Iohannis    45,18%

OLT

Viorica Dăncilă    54,40%

Klaus Iohannis    45,60%

MEHEDINŢI

Viorica Dăncilă    51,97%

Klaus Iohannis    48,03%

GORJ

Viorica Dăncilă    51,90%

Klaus Iohannis    48,10%

Pierde PSD controlul şi în sudul ţării?

Aşadar, PSD păstrează încă puterea în două judeţe din Muntenia (Teleorman şi Giurgiu) şi trei din Oltenia (Gorj, Dolj şi Vâlcea). Cum se explică totuşi că social-democraţii au reuşit să câştige în aceste locuri din ţară, în timp ce au pierdut categoric alegerile inclusiv în regiuni stăpânite până de curând cu mână forte de baronii roşii?

TELEORMAN

Aici e simplu. Înainte de toate, că e judeţul Vioricăi Dăncilă, al lui Liviu Dragnea, Carmen Dan etc., deci votul a avut şi o încărcătură sentimentală. Dar mai important este că aici caracatiţa de partid a încălecat practic tot judeţul, câtă vreme el a fost moşia lui Liviu Dragnea; opoziţia a fost mai mult decorativă, iar sărăcia şi depopularea au jucat mereu în favoarea PSD.

GIURGIU

Succesul Vioricăi Dăncilă aici are un singur nume: Nicolae Bădălău, baronul PSD de Giurgiu. Deşi acesta a avut grijă să stea deoparte până acum de afaceri penale şi nu şi-a băgat mâna adânc precum Dragnea în bugetele locale, Bădălău a rămas un om de nădejde al PSD-ismului, spre deosebire Dumitru Buzatu, baronul Vasluiului, care n-a mai „pus osul” ca înainte şi Dăncilă a pierdut alegerile în această parte a Moldovei, ca de altfel în toată regiunea de est, altădată fief al PSD.

OLT

E simplu. Oltul este judeţul unui „greucean” PSD: Paul Stănescu, baronul dintotdeauna al acestui colţ de ţară din sudul României. Tot din Olt provine şi celebrul Darius Vâlcov, până de curând piesă-cheie în Guvernul României şi fost primar al Slatinei. În Olt, PSD a dominat continuu populaţia prin „metode specifice”: ajutor social, şpagă, posturi în administraţie, primari. A contat că mare parte din populaţie este concentrată la sate, unde informaţia ajunge deformată şi unde dependenţa de primar este maximă. Slatina şi Caracalul, cele două concentrări urbane ale judeţului, n-au produs niciodată suficientă forţă civică menită să contrabalanseze influenţa PSD la sate.

GORJ şi MEHEDINŢI

Celelalte două judeţe din Oltenia, în afară de Olt, unde Viorica Dăncilă l-a învins pe Iohannis au profil asemănător. Sunt regiuni cu industrie de stat încă puternică, deşi în mare declin sau chiar „rasă” de pe faţa pământului (vezi mineritul de suprafaţă sau fostele combinate din Drobeta Turnu Severin), unde PSD şi-a creat adevărate reţele de influenţă transpartinică, prin oameni fideli numiţi în funcţii de conducere. Mehedinţiul moşteneşte încă o bună parte din puterea fostului baron penal Duicu, iar Gorjul a ajuns la mâna lui Victor Ponta (anti-Iohannis), care l-a preluat de la Nicolae Mischie.

Doljul a picat şi el. Înainte căzuse Vâlcea. Pierde PSD toată Oltenia?

Deşi Dăncilă a contat în Gorj şi Mehedinţi pe vechea reţea de partid, scorul la care l-a învins pe Iohannis e la limită, semn că şi aici se poate petrece pe viitor ce s-a întâmplat la Dolj. Aici, „judeţul roşu” vreme de 30 de ani de la Revoluţie a „întors armele” împotriva PSD prima oară la alegerile europarlamentare din 26 mai, anul acesta, când Opoziţia a câştigat Craiova, deşi judeţul pe ansamblu a rămas al PSD. Dar acum, la prezidenţiale, PSD a pierdut şi judeţul: Iohannis a câştigat alegerile (51,79% faţă de 48,21% Dăncilă), în acest fief al baronilor Claudiu Manda şi Olguţa Vasilescu, soţ şi soţie şi şefi ai organizaţiei judeţene PSD.

Pierderea puterii în Dolj, după ce Vâlcea a ieşit de multă vreme de pe harta „roşie” a PSD, arată semnele unui declin social-democrat în toată Oltenia.

În ciuda faptului că PSD are control la sate, prin primari şi caracatiţele lor de afaceri pe banii statului, există şanse ca PNL, USR-PLUS şi PMP să debarce complet PSD de la putere în toată Oltenia, la alegerile locale şi parlamentare de anul viitor. Principalele argumente:

  • Imaginea de pierzători în linie ai alegerilor (europarlamentare, prezidenţiale) îi va face pe unii dintre finanţatorii şi susţinătorii PSD să-i abandoneze în 2020, pentru a nu se regăsi mai târziu în tabăra învinşilor şi a pierde orice conexiune de business cu noua putere.
  • Pierderea guvernării de către PSD, odată cu debarcarea Cabinetului Dăncilă prin moţiune de cenzură, va declanşa o reacţie în lanţ în teritoriu. Privaţi de principala lor armă politică – accesul la bugetul public – unii primari fie vor depune armele, fie vor face non-combat (vezi cazul baronului Buzatu, din Vaslui), cu scopul de a-şi căuta o nouă formulă de supravieţuire politică locală, care să le asigure resurse fie şi parţial faţă de înainte.
  • Votul masiv din Diaspora, care a bătut toare recordurile la alegerile prezidenţiale din acest noiembrie, va încuraja mai mulţi români din străinătate să se implice şi în bătăliile electorale de anul viitor. Mulţi dintre ei realizează acum că soluţia nu e fuga de PSD, ci lupta cu el măcar la urne, o dată la 4 ani. Alegerile pentru primării şi Consilii judeţene din primăvara viitoare şi alegerile pentru noul Parlament din noiembrie 2020 vor fi şansa ca Diaspora să demonstreze a treia oară că poate da lovitura, după ce-a îngropat PSD la europarlamentarele din 26 mai şi la prezidenţiale din acest noiembrie 2019.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You may also like