Uite-așa voi petrece în Barcelona, jihadiștilor! Aqui estamos. Mereu la fel

Autoritățile localale din Catalunya au decis să redeschidă celebrul bulevard Las Ramblas, care traversează centrul Barcelonei, al doilea mare oraș al Spaniei ca număr de turiști, după Madrid. Atentatul de ieri soldat cu cel puțin 13 morți nu și-a atins scopul și niciun alt atac viitor nu și-l va atinge.

Lumea noastră înțelege că nu există altă armă de contraatac față de jihadism decât aceea de a ne continua viața noastră liberă și imperfectă ca și când nimic nu s-ar fi întâmplat.

De aceea, am anunțat ieri că voi merge la Barcelona chiar dacă aș ști sigur că acolo voi da nas în nas cu criminalii. Mi-ar plăcea să-i văd la față, să pot să le sar la gât. Cu riscul că ar avea la cingătoare centura cu moarte. Dar fiți siguri că n-ar apuca s-o detoneze, aș fi rachetă spre ficații lor. Însă nu de asta merg acolo; ci că nu vreau să mă simt învins de teama pe care descreierații vor să ne-o vîre în suflet. Nu vor reuși.

Voi sta iar în fața celei mai frumoase biserici din lume. Ca acum niște ani, când Dumnezeu mi-a dat șansa de a face înconjurul Europei cu mașina, iar Spania a fost bornă de vis pe acel traseu. Am făcut plecăciuni în fața Sfintei Familii imortalizate fantastic în catedrala universalității noastre creștin-occidentale. Am simțit aerul libertății pe Rambla.

Am dat o fugă apoi la Tarragona, altă destinație fabuloasă. Am vizitat piața centrală, am intrat în magazine cu jamon, am admirat Mediterana. Și am știut că așa va fi mereu.

Azi, catalanii, spaniolii, europenii, americanii, japonezii, chinezii, rușii sau australienii se plimbă liber prin locul ce ieri mustea de teroare. Que bien!

Așa vă vrem, fraților! Așa ne apărăm civilizația. Mergeți la pas pe Rambla, vais a tomar un cafe, una cerveza. Stați la taclale și bucurați-vă că viața noastră merge înainte.

Urcați apoi în Parc Guell. Mirosiți aerul creator al lui Gaudi. Coborîți pe urmă la poalele sfintei Sagrada Familia. Cruciți-vă din nou în fața geniului divin. După care, plecați ”de compras” (shopping). Faceți poze. Simțiți-vă o mică rotiță în angrenajul acestei planete privind fețele albe, negre sau asiatice de alături.

Mâncați din mers un bocadillo (sandviș). Stați pe bancă. Fugiți puțin în port. Savurați briza. Reveniți în oraș. Pregătiți-vă de cină. Beți un vin adevărat de Priorat, Valdepenas sau mai ales Rioja. Trăiți atât de bine, ca și când așa va fi mereu lumea! Lumea noastră.

Catedrala lui Gaudi va continua să guverneze peisajul Barcelonei. Va crește. Meșterul lui Dumnezeu a lăsat planuri de construcție până în 2026. Indiferent câte bestii vor încerca să ne întunece viața, pe cerul nostru va fi mereu senin. Așa cum e azi, din nou, la Barcelona, Tarragona, în Spania, Europa, America, Japonia, Coreea de sud sau Australia.

Așadar, iată, satanelor, tocmai ce v-am spus cum voi petrece iar la Barcelona.

Noi, aici, vom fi mereu la fel. Asemeni civilizației noastre departe de a fi ideale, dar pașnice, libere și tolerante. Dar voi?

1 comment

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You may also like