Manualul teroristului. Cum a fost posibil atacul din Barcelona. Slăbiciunile democrației

Abdelbaki es Satty, creierul celulei teroriste care a atacat Barcelona, ​​radicalizat de mai bine de zece ani, a avut profesori buni pentru a trece neobservat și a nu trezi bănuieli între credincioșii și locuitorii din Ripoll, localitatea unde activa ca imam. Cel mai bun dascăl terorist i-a fost Mohamed Mrabet, 48 de ani, un măcelar bărbos din Vilanova, căsătorit cu Kdadija Virginia Pood, o femeie din Marea Britanie convertită la Islam în 2008, provenind dintr-o familie nobilă, educată la Universitatea din Londra, cultivată și rafinată. Și-a acoperit capul cu o batistă și a evitat să strângă mâna jurnalistului El Pais care documenta acest subiect.

Măcelarul Mohamed Mrabet prezida pe timp de zi moscheea din Al Furkan, iar noaptea conducea un grup afiliat Al Qaeda. Prin casa măcelarului, au trecut ani de zile tineri radicalizați trimiși la moarte în Irak și Afganistan. Unii chiar au dat lovituri majore. De exemplu, Belgacem Bellil, 31 de ani, un algerian care, la volanul unui camion-bombă, a ucis 28 de persoane, inclusiv 19 de soldați italieni, în Nasiriyah. Alții s-au întors răniți, ca turcul Saffet Karakoc, 40 de ani. Hassan Mordoude, 41 de ani, și Ahmed Said Hssisni, 42 de ani, au fost reținuți în Siria și expulzați în Maroc.

Cei doi s-au întors în Spania și au fost bănuiți de legături cu Grupul Islamic Combatant Marocan, legat de Al Qaeda, care a jucat un rol cheie în atentatele cu bombă de la Casablanca (Maroc), din 2003. Alături de aceștia, a figurat ca suspect și cel ce avea să devină creierul atentatului din Barcelona, imam-ul din Ripoll pe nume Abdelbaki es Satty. Poliția i-a ascultat acestuia telefonul timp de câteva luni, în 2005, cu permisiunea judecătorului Curții Naționale Fernando Marii. „Nu am găsit nimic relevant și ascultările au fost anulate.„, a spus o sursă cu poziție importantă în Poliție.

Instrucțiuni ca la carte

Poliția a continuat să investigheze celula formată din cel puțin 22 de persoane și a ascultat cu atenție conversațiile lor. În registrul de casă al măcelarului, ofițerii au descoperit în urma arestării sale un document intitulat ”Jihad-ul este o datorie legitimă”. Un fel manual de terorism, cu 30 de pagini scrise în limba arabă, care trasa liniile directoare pe care un jihadist bun trebuie să urmeze pentru a evita să fie prins în societatea occidentală.

Citind documentul, rezultă că Abdelbaki es Satty, pe atunci simplu discipol al acelui grup dar radicalizat ulterior, a respectat la literă recomandările, pentru pentru a induce în eroare serviciile de informații. Individul era deja în vizorul poliției, dar nu făcea nicio greșeală care să ducă la arestarea lui. „Având în vedere doar simplele legături ale lui cu oamenii din grupul măcelarului arestat deja, nu a fost suficient nici pentru noi, nici pentru Garda Civilă să-l reținem“, a declarat un oficial al Oficiului General de Informații.

Frazele din manualul jihadistului urmau fidel preceptele sectei Takfir Wal-Hijra (ANATHEMA și exilul), cel mai clandestin și mai radical curent al salafismului, așa-numitul ”club al urii”. Potrivit acesteia, tot ceea ce este interzis unui bun musulman este permis în favoarea clandestinității jihadiste. O tactică ce a permis membrilor grupului creat de imam-ul Abdelbaki es Satty să treacă neobservat. Iată ce scrie în două capitole din manualul jihadistului:

„Clandestinitatea în jihad este o datorie legitimă, în numele lui Dumnezeu plin de har și milostiv. Secretul este un factor cheie în orice război. Este o greșeală să negi utilizarea lui pentru jihad. Cine spune că nu există nici un secret în operațiunile islamice contrazice Sunna Profetului Musulmanul trebuie să imite pe necredincioși inclusiv în modul lor de a se îmbrăca, în cazul în care este în interesul Islamului. Întocmai ca evreii care au locuit în peninsula arabă în timpul profetului.”

Pentru autorul manualului însușit de Abdelbaki es Satty, cel mai rău dușman al clandestinității este rutină. Minciuna și deghizarea sunt autorizate dacă intenționează să-i pedepsească pe necredincioși. „Amintiți-vă cum trebuie să minți! Trebuie să schimbați hainele, tunsul, locul, mașinile, zonele de întâlnire”, sună instrucțiunile.

Abdelbaki es Satty și-a însușit disciplinat mesajele din manual. Astfel, pe fotografiile pașaportului său, el apărea întotdeauna fără barba, o altă cerință obligatorie care apare în document.

Mărturia unuia dintre tinerii arestați în urma atentatului din Barcelona arată că tinerii din celula teroristă, atunci când îl contactau pe Abdelbaki es Satty, foloseau cuvinte cheie sau coduri (după modelul din serviciile de spionaj), pentru a evita să fie descoperiți. Nimeni nu a știut astfel că, vreme de un an, membrii celuleis-au întâlnit într-o camionetă.

Fără îndoială, Abdelbaki es Satty a fost creierul grupului. Găsirea unei singure centuri de explozibil rezervate pentru el dovedește statutul său de emir (șef) al celulei. „Acest om a fost determinat să facă un mare atac și să intre în istorie pentru o lungă perioadă de timp. Primul său contact cu celula din Vilanova și relația sa cu mai mulți voluntari care au încercat să se alăture jihadului din Irak arată că el se afla pe orbită de mai mulți ani. Călătoria lui în Vilvoorne [leagănul jihadiștilor din Belgia] susține o dată în plus raționamentul. A fost nevoie de timp pentru a găsi acel grup de tineri dispuși să se radicalizeze și pentru a-și îndeplini astfel visul personal”, spune unul dintre cei mai mari experți ai poliției în lupta împotriva jihadismului, citați de El Pais.

Slăbiciunile justiției, ajutor pentru teroriști

Măcelarul Mohamed Mrabet, care i-a fost mentor celui ce avea să devină creierul atentatului din Barcelona, prezida ziua moscheea Al Furkan din Vilanova, iar noaptea conducea un grup al-Qaeda intitulat ”Occidentul celor fără de păcat”. Celula măcelarului nu era izolată. Membrii săi erau legați de o altă rețea de jihadiști din Santa Coloma de Gramenet (Barcelona). Aceasta s-a fondat într-o casă botezată Al Kaala (Cetatea războinicilor). Pe aici treceau voluntari în tranzit spre în Irak, Maroc, Algeria și Egipt. Grupul a fost condus de marocanul Omar Nakhcha, șeful Al Qaeda din Europa, care urma să introducă un expert în explozibili din Irak pentru a ataca în Franța, Italia și Spania. Grupul de la Santa Coloma avea, de asemenea, o pepinieră de radicalizați în Madrid aflată la ordinele algerianului Abdelrahman. „Am vorbit cu unul despre relația lui de iubire și așteaptă. El vrea să se căsătorească [în traducere, să se sinucidă] și există probleme”, sună o frază dintr-o discuție codificată folosită de membri ai celulei teroriste și înregistrată de autorități.

Învățătorul imam-ului Abdelbaki es Satty (creierul atentatului din Barcelona) și alți 22 de membri ai grupului său au fost arestați în 2006 și plasați în închisoare. Mai mulți martori protejați au depus mărturie despre activitatea celulei teroriste. Măcelarul a raportat ulterior presupuse torturi în temniță. Soția lui și mama celor trei copii ai lui l-au apărat în public: „Soțul meu este o persoană extraordinară și bună. Totul este o minciună. Vă asigur că este o manipulare. Jur pe viața copiilor mei că soțul meu nu este un terorist”. S-a dovedit o mare minciună ce avea să coste multe vieți nevinovate…

Doar nouă membri ai celulei cu care cocheta și imam-ul Es Satty au fost urmăriți și judecați. În 2009, Curtea Națională l-a condamnat pe măcelarul marocan și alți patru discipoli ai săi pentru terorism. În 2011, Curtea Supremă a acceptat recursurile și a anulat cauza, deoarece acuzațiile au fost „vagi și speculative”, iar unele declarații ale acuzaților au fost luate ”sub presiune”. A fost sentința la moarte nu pentru teroriști, ci pentru cei 15 oameni nevinovați pieriți în atentatele de la Barcelona.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You may also like