Alarmă pe Terra: 11.000 de oameni de ştiinţă declară „urgenţă climatică”! „Suntem otrăviţi! Nu-i normal să fie fete de 11 ani cu cancer pulmonar”

În ziua în care Donald Trump a retras SUA din Acordul de la Paris, un nou raport oficial, apărut azi în revista BioScience, solicită sprijinul comunității internaționale, avertizează că ne confruntăm cu o „amenințare catastrofală” și propune şi un plan clar pentru evitarea colapsului planetei.

Tragedia din Amazon arată cum ne ard „plămânii” planetei – pădurile

„Oamenii de știință au obligația morală de a avertiza clar umanitatea cu privire la orice amenințare catastrofală”. Aşa începe raportul privind schimbările climatice, care revizuieşte literatura științifică disponibilă de 40 de ani și solicită sprijinul a peste 11.000 de cercetători din întreaga lume pentru a declara starea de „urgență climatică”.

Studiul, pe lângă faptul că dă alarma pe Terra, specifică şi cele șase domenii vitale în care, potrivit autorilor săi, sunt necesare măsuri urgente pentru a aborda frontal amenințarea schimbărilor climatice. Problema globală, avertizează ei, priveşte diverse domenii științifice, sociale și politice. Nu este vorba doar de creșterea temperaturilor, ci de o gamă largă de „pericole reale care apar din cauza încălzirii globale”, spune raportul, publicat astăzi în revista BioScience.

Ne schimbăm rapid viaţa sau dispărem!

David Vieites (alăturat), cercetător la Muzeul Național de Științe ale Naturii (CSIC) și unul dintre cei care au semnat mesajul adresat comunităţii internaţionale, explică: „Aceste șase puncte sunt reduse la unul singur: este necesară o schimbare socială masivă!”. E vorba, în fapt, de o schimbare de mentalitate și de obiceiuri care, înțelege Vieites, „este foarte dificil de realizat”, dar nu există altă cale dacă vrem să ne salvăm ca specie supusă riscului major al extincţiei: „Ajungem într-un punct din care nu ne mai putem întoarce”.

Totul este conectat, nimic nu e „separat”

Cum să pierdem astfel de colţuri de rai?

Pablo Acebes, un ecolog la Universitatea Autonomă din Madrid (UAM), care a susținut şi el declarația de urgență climatică, este de acord că cele șase puncte ar trebui considerate drept probleme strâns legate și interdependente.

„Una dintre marile greșeli este tocmai aceea de a considera diferitele domenii legate de schimbările climatice drept compartimente izolate, când, de fapt, sunt interrelaționate, afirmă omul de ştiinţă spaniol. Care, la final, spune că totul duce către aceeași idee fundamentală: „Planeta este finită, resursele sunt limitate”, conchide Acebes.

1. ENERGIA

E timpul să închidem carierele miniere!

Schimbarea modelului energetic este primul dintre cele șase puncte propuse de raport pentru a trata criza climatică. Cercetătorii propun mai multe măsuri, toate destinate aceluiași obiectiv: reducerea și eliminarea resurselor fosile.

  • „Implementați practici de conservare în masă”
  • „Înlocuiți combustibilii cu resurse regenerabile”
  • „Abandonați câmpurile petroliere”
  • „Eliminați subvențiile pentru companiile de combustibili și impuneţi taxe de carbon suficient de mari pentru a restricționa utilizarea energiilor fosile”

„Există resurse nelimitate, cum ar fi energia Soarelui. Problema este că nu le folosim suficient”, spune Vieites. Schimbarea modelului energetic este urgentă, transmit specialiștii, deoarece afectează mai multe dintre problemele de mediu cu care ne confruntăm într-un scenariu de schimbare climatică dramatică.

„Temperatura globală a suprafeței Pământului, căldura oceanelor, evenimentele meteorologice extreme și costurile lor sau nivelul mării sunt toate în creștere”, rezumă William Ripple (alăturat), co-autor al raportului citat, profesor la Oregon State University (SUA) și primul semnatar al scrisorii care somează liderii politici ai lumii să ia decizii radicale, acum şi nu mâine sau poimâine, când va fi prea târziu.

2. POLUANŢII DE SCURTĂ DURATĂ

Pentru locuri de muncă mai bine plătite în industriile poluante, omenirea îşi ucide urmaşii

Pe lângă dioxidul de carbon, studiul atrage atenția asupra așa-numiților poluanți de scurtă durată, cum ar fi carbonul negru, ozonul troposferic, metanul sau hidrofluorocarburile, care sunt utilizate în întreaga lume și pun în pericol atât sănătatea umană, cât şi pe cea a ecosistemelor.

Evitarea acestor emisii poluante „ar putea reduce tendința de încălzire pe termen scurt cu mai mult de 50% în următoarele decenii, economisind în același timp milioane de vieți și creșterea culturilor din cauza reducerii poluării aerului”, potrivit studiului.

Vieites nu are nici o îndoială cu privire la gravitatea problemei: „Suntem otrăviți. Nu este de conceput să existe fete de 11 ani cu cancer pulmonar în China”, îşi arată el uimirea.

3. NATURA

Ce miracol, care poate deveni scrum!

Raportul propune să se restricționeze „curățarea masivă a Pământului”. „Restaurarea și protejarea ecosistemelor precum pădurile şi pajiștile ar contribui foarte mult la captarea dioxidului de carbon atmosferic”, sună un alt mesaj din raportul citat.

Oamenii de știință subliniază rolul pe care îl pot juca pădurile din întreaga lume în absorbția sau reţinerea emisiilor poluante.

„Trebuie să reducem rapid pierderea habitatului și a biodiversității, protejând pădurile primare intacte, în special cele cu cantitate mare de carbon depozitat și alte păduri cu capacitatea de a capta rapid carbonul”.

Resursele naturale ar permite, potrivit raportului, reducerea emisiilor poluante cu o treime din totalul necesar pentru a ne conforma Acordului de la Paris până în 2030.

„Nu putem supraexploata planeta”, spune Vieites.

4. CONSUMUL DE ALIMENTE

Merită chinul animal?

Consumul mai puțin de carne și mai multe legume ar fi o schimbare care „ar reduce semnificativ emisiile de metan și alte gaze cu efect de seră și ar oferi terenuri agricole sănătoase pentru creșterea organică a hranei umane”, spune studiul, care subliniază și importanța reducerii deșeurilor alimentare, al căror nivelul actual a crescut. „Cel puțin o treime din toate produsele alimentare se termină în coșul de gunoi”, avertizează raportul.

Pablo Acebes (alăturat) este de acord cu necesitatea schimbării obiceiurilor dietetice, dar clarifică faptul că este necesar să se facă o diferențiere între creșterea intensivă sau cea industrială și cea extinsă.

„Cresterea intensivă, care în ultimul deceniu se înmulțește mai ales prin păsări de curte sau prin ferme de porci, produce o cantitate imensă de deșeuri, este asociată cu boli precum cea a vacii nebune, gripa aviară sau porcină, consumul excesiv de antibiotice și producția de cantități mari de furaje pentru consumul animalelor”, potrivit acestui expert.

Dimpotrivă, creșterea animalelor în sistem extensiv, nu intensiv, adică echilibrat şi natural, nu industrial, aşa cum a fost viaţa de milenii, contribuie la menținerea ecosistemelor și a peisajelor tradiționale sau culturale care adăpostesc o mare biodiversitate, pe lângă faptul că are „o mare valoarea culturală și peisagistică”, susţin experţii.

5. ECONOMIA

Energia curată asigură şi hrana sănătoasă

Transformarea economică propusă de Newsome și colegii săi este rezumată în trei puncte, dintre care unul este mai frecvent acceptat – schimbarea modelului energetic -, deși nu este pus în aplicare, iar altul, fără îndoială, mai controversat, deoarece aduce o schimbare profundă de paradigmă atunci când se facw referire la modul în care se măsoară și se urmărește creșterea economică.

Propunerile sunt clare, pe acest teren:

  • ​​”Transformaţi dependența de combustibilii de carbon, ținând cont de dependența umană de biosferă”
  • „Redirecționaţi obiectivele de creștere a produsului național brut și căutarea avuţiei”
  • „Reduceți extracția materialelor și exploatarea ecosistemelor, cu pentru a menține durabilitatea biosferei pe termen lung”

Cu privire la primul punct, Vieites subliniază că modelul energetic ar fi „ușor de inversat”, deci este „păcat” că nu a fost realizat cu o intensitate mult mai mare. „Avem energie curată”, insistă el. Provocarea constă în extragerea beneficiilor maxime din aceasta, în detrimentul combustibililor fosili, care nu sunt altceva decât „un alt mod de supraexploatare a planetei”.

6. DEMOGRAFIA

Ce vină au ei, sărmanii?!

Ultimul punct pe care oamenii de știință îl propun pentru măsuri urgente este controlul demografic, o problemă care nu este la fel de prezentă astăzi în agenda comunității internaționale cum a fost în urmă cu zeci de ani.

De fapt, acesta este unul dintre punctele în care experţii recunosc că au existat „semne de speranță”, deoarece natalitatea globală a scăzut. Cu toate acestea, ei subliniază și faptul că, în ultimii 20 de ani, scăderea natalității a încetinit. Prin urmare, susțin oamenii de ştiinţă, este necesar să „stabilizăm populația globală, care crește cu peste 200.000 de oameni pe zi”. 

Vieites, pe de altă parte, recunoaște că „este greu de dezbătut public deschis” o astfel de temă sensibilă, dar insistă că problema este reală și perspectiva ei, dacă nu este rezolvată, devine dramatică:

„Suntem prea mulți. Va veni un punct în care vom lupta pentru resurse. Dacă nu știm să controlăm creșterea și nu există resurse pentru toată lumea, populația va izbucni şi lumea va fi plină de conflicte”, consideră profesorul Vieites, citat de ziarul El Mundo.

Demografia este un alt punct în care, își amintește şi Pablo Acebes, „simplificarea subiectului poate duce la o interpretare greșită”. Provocările demografice ale țărilor dezvoltate sunt diferite de cele care trebuie abordate în țări emergente, cum ar fi Brazilia, China sau Asia de Sud-Est, unde creșterea excesivă a populației ar putea cauza probleme grave. Dimpotrivă, Europa se confruntă cu o populație îmbătrânită, iar aici controlul demografic are alţi parametri.

„În Spania avem probleme demografice grave; dacă nu ar fi populația imigrantă, situația ar fi dezastruoasă”, recunoaşte profesorul Acebes.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You may also like